Author Topic:  [RO][Romana]Referat "Moartea caprioarei" de Nicolae Labis, comentariu  (Read 4862 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Offline ×X×_vasya_×X×

  • Legend
  • Cyborg
  • *
  • Posts: 10472
  • Reputation: 1
  • Gender: Male
  • Real Name: vasya
Referat "Moartea caprioarei" de Nicolae Labis, comentariu

Un sens fundamental al poeziei lui Labis este candoarea ultragiata.

Copilaria si adolescenta incetosate de suferinta razboiului si-au gasit un poet de mare vibratie, stimulator al unei generatii de poeti care au trait aceeasi tragica experienta.

Primele tresariri ale poeziei in sufletul candid al copilului n-au fost provocate, ca la alti poeti, de lecturile timpurii, ci de zbuciumul oamenilor din satul natal bantuit de paclele si fulgerele razboiului, precum si de atmosfera folclorica intunecata de acelasi flagel. Primul dusman care a patruns in paradisul silvestru al copilariei poetului a fost razboiul si ceea ce nu a putut uita a fost incendierea padurilor.

"Eu am vazut padurile arzand in vant/ Cand canonadele pe obcini bubuira/ Se inchinau prin munti cu fruntea la pamant/ Copacii care leganandu-ma-mi doinira."

Marea seceta de dupa razboi, din Moldova anului 1946, a fost o alta experienta tragica ce a pus la incercare sensibilitatea exceptionala a poetului tanar.

Poezia "Moartea caprioarei", a fost publicata prima oara in "Viata romaneasca" din 1954, nr. 10.Incepe cu un tablou dezolant al naturii invinse de seceta, in imagini de-o concretete frapanta.

"Seceta a ucis orice boare de vânt./Soarele s-a topit si a curs pe pamânt./A ramas cerul fierbinte si gol./Ciuturile scot din fântâna namol./Peste paduri tot mai des focuri, focuri/Danseaza salbatice, satanice jocuri."

George calinescu spunea ca versurile lui Labis sant adesea discursive, descriptive, chiar narative si totusi esenta lor este poetica. Farmecul lor provine dintr-o senzatie puternica de materie si din faptul ca poetul pare in permanenta vrajit de univers[Contemporanul nr., 47/1958]. "Natura e dusmanoasa, brazii sant rai, in vanatoarea foametei, cand setea ma naruie", pasii parca plutesc" pe o alta planeta, imensa, straina si grea".

Urmeaza o strofa caracteristica lui Labis ca rapsod al padurii, vazuta ca un lacas al puritatii. In intinsul poem"Rapsodia padurii" patrundem intr-un peisaj feeric, cu soapte si luciri diafane, in care caprioarele dansau nestiutoare, iar ninsoarea in padure era o cenusa argintie. Versul era cantabil si viziunea delicata. De asta data, in poemul "Moartea caprioarei", natura nu mai e prietenoasa, iar strofa ce evoca muzical izvorul cu caprioare e un loc de asteptare pentru crima ce se va comite.

"Asteptam într-un loc unde înca mai suna,/Din strunele undelor line, izvoarele./Când va scapata soarele, când va licari luna,/Aici vor veni în sirag sa se-adape/Una câte una caprioarele."

In "Rapsodia padurii", padurea era simbolul frumusetii, era un refugiu si un confesor al primelor nelinisti umane. Intr-o pasta noua era turnata aceeasi simtire a naturii regeneratoare:

"Imbata-ma padure-n valuri moi/ De liniste, de iarna si de sara,/ Alunga pentru mine, pe carari,/ Prin vant, cea mai frumoasa caprioara!"

In "Moartea caprioarei", apropierea izvoarelor ii desteapta setea chinuitoare si tot prin ste se simte legat de caprioara ce va veni sa s-adape la izvoare si va muri:

"Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac./Ametitoare apa, ce limpede te clatini!/Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri/La ceas oprit de lege si de datini."

Poetul proiecteaza asupra cosmosului propria lui groaza fata de sangeroasa jertfa ce se pregateste si-n care e implicat:

"Cu fosnet vestejit rasufla valea./Ce-ngrozitoare înserare pluteste-n univers!/Pe zare curge sânge si pieptul mi-i rosu, de parca/Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am sters.

In desfasurarea dramei, poetul trece de la lirismul afectiv la lirismul meditativ. La inceput, isi exprima direct compasiunea si solidaritatea cu victima inocenta.

"Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!"

Sau dupa aparitia caprioarei, sub lumina lunii:

"Vai, cum doream ca pentru-ntâia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!"

Dar copilul infometat, indragostit de izvoarele si legendele padurii, devine lucid si incepe sa simta necesitatea dura a jertfei:

"Iar datina si mila sunt desarte,
Când soru-mea-i flamânda, bolnava si pe moarte."

Contrastul dramatic se infiripa intre faptura de fecioara, miraculoasa, diafana a caprioarei si oroarea asasinarii ei in vanatoarea foametei, in timp ce s-adapa la izvoare, "la ceas oprit de lege si de datini".
Copilul ce inchide ochii umbrosi ai caprioarei simte cu durere zadarnicia milei, el oscileaza intre "minte si inima":

"Ce-i inima!Mi-i foame! Vreu sa traiesc si-as vrea...
Tu iarta-ma, fecioara, tu caprioara mea!"

Pe urmele marilor inaintasi, Eminescu si Sadoveanu, Labis transfigureaza realitatea inaltand-o in zona poetica a legendei, a basmului. Lupta dintre chemarea spre puritate si frumusete a copilariei si legea dura a conservarii fiintei biologice, lupta incheiata tragic prin jertfa a ceea ce e frumos si pur, isi afla o sugestiva expresie in convertirea mitului folcloric al fecioarei sacrificate balaurului pentru salvarea omenirii.

Poetul insusi ne ajuta sa ne gandim la un mit folcloric, in care fecioara era transformata in caprioara:

"Sticlea în ochii-i umezi ceva nelamurit,/Stiam ca va muri si c-o s-o doara./Mi se parea ca retraiesc un mit/Cu fata prefacuta-n caprioara."

Moartea caprioarei-fecioare, inseamna sfarsitul copilariei, al inocentei, al ingenuitatii, intrarea in viata aspra si nemiloasa. Mitul folcloric al caprioarei-fecioare a inspirat si pe poetul V.Voiculescu in povestirea sa "Caprioara din vis". Aici caprioara se preface intr-o fata zvelta. Finalitatea e alta: vanatorul renunta de a mai trage in caprioara urmarita, isi scoate jungherul si pe plaseaua lata de fildes trage cu un varf ascutit linii infrigurate care inchipuiesc aidoma o caprioara in fuga saltata. Sensul povestirii e ca vanatoarea a fost izvorul artei.

"Moartea caprioarei", cuprinde si alte frumuseti. Copilul si caprioara sant manati de aceeasi sete chinuitoare. La inceput, in asteptarea caprioarei si a omorului ei, tata ii face semn sa taca, iar apa e limpede. Dupa comiterea crimei monsruoase, tata ii face semn copilului sa bea, iar apa e intunecata.

Natura participa la drama caprioarei, ca in "Padurea Petrisorului" a lui Sadoveanu. Cand a ajuns la izvor si a inceput sa bea, lumina lunii "cernea pe blana-i calda flori stinse de cires", ca o ultima mangaiere. Cand viata caprioarei a zburat lin, a insoti-to "o pasare albastra".
Moartea caprioarei e evocata cu aceeasi plasticitate:

"Dar vaile vuira. Cazuta în genunchi,/Îsi ridicase capul, îl clatina spre stele,/Îl pravali apoi, stârnind pe apa Fugare roiuri negre de margele."

In cel de-al doilea volum, publicat dupa moartea poetului, in 1958, "Lupta cu inertia", reapare adesea copilul padurii si-al muntilor, obsedat de imaginea pura a cerbilor si caprioarelor. In poemul "Omul comun", luptand cu succes impotriva inertiei, impotriva "traiului anost", a "nepasarii ursuze", poetul se simte insanatosit in sufletul sau, redevenind copilul de altadata:

"Lumea sufletului mi-i asanata,
 Cerbii printr-insa tropota-n ceata."

Lirismul lui Nicolae Labis capata din ce in ce mai mult un caracter dramatic. Puritatea fundamentala vine in conflict cu tot ce se opune perfectiunii umane. Contemplarea nu-l mai poate multumi o data ce sufletul de copil candid e ranit de forte malefice. Maturizarea sufeteasca ii cere sa se apere impotriva lor.

"Trecura anii. Rasii iuti rapira/ Mielul meu alb cu capul bucalat,/ Si-adeseori pe cand voiam sa-i mangai/ Serpii frumosi de mana m-au muscat."


"Nu e obligatoriu să fii de acord cu mine. Dar ar fi mai rapid aşa."




Offline Allex

  • #RMA - Los Blancos
  • Legend
  • Spam Machine
  • *
  • Posts: 2007
  • Reputation: 0
  • Gender: Male
  • #RMA
  • Real Name: Alexandru
Mersii . O sa am nevoie de el mai tarziu :)) .

______________________________________________




______________________________________________



____________________________________________________

Offline Android).

  • High-Roller
  • *
  • Posts: 2566
  • Reputation: 0
  • Gender: Male
  • Uneori trebuie sa zambesti .
Mersi . Ne v-a prinde bine in viitor . :)

 

SimplePortal 2.3.7 © 2008-2024, SimplePortal